România se confruntă în 2025 cu un deficit bugetar record de 9,3% din PIB, iar presiunile asupra finanțelor publice se accentuează. Guvernul a anunțat deja un pachet de tăieri de cheltuieli, dar liderul desemnat pentru funcția de premier, Ilie Bolojan, a avertizat că aceste măsuri, deși necesare, nu vor fi suficiente pentru a acoperi golul bugetar.
Această situație pune autoritățile în fața unei realități incomode: pentru stabilizarea finanțelor publice, creșterea taxelor este inevitabilă, chiar dacă măsurile de austeritate vor continua.
De ce nu ajung tăierile de cheltuieli
Reducerea cheltuielilor bugetare vizează în special:
-
limitarea angajărilor în sectorul public
-
revizuirea subvențiilor și a ajutoarelor neesențiale
-
amânarea unor proiecte de investiții cu finanțare exclusiv de la bugetul de stat
-
plafonarea cheltuielilor de funcționare a instituțiilor publice
Cu toate acestea, structura actuală a bugetului arată că peste 80% din cheltuieli sunt rigide – salarii, pensii și servicii esențiale – ceea ce face dificilă reducerea masivă fără a afecta grav funcționarea statului.
Astfel, chiar dacă reducerile vor aduce economii, acestea nu pot acoperi integral diferența necesară pentru a readuce deficitul sub pragul de 3% din PIB.
Posibile creșteri de taxe în discuție
Surse din mediul politic și economic indică mai multe scenarii privind creșterea veniturilor bugetare:
-
Majorarea TVA standard de la 21% la 22% până în 2026, dacă veniturile nu cresc suficient.
-
Introducerea unei taxe progresive pe veniturile foarte mari, în locul cotei unice actuale.
-
Creșterea accizelor la tutun, alcool și combustibili, cu impact direct în prețuri.
-
Impozitarea suplimentară a proprietăților cu valoare mare, printr-o formulă progresivă.
-
Reevaluarea și extinderea taxelor pe profiturile companiilor din sectoarele cu marje ridicate.
Oricare dintre aceste măsuri ar urma să fie aplicate gradual, pentru a evita șocuri economice majore.
Impactul economic și social
Creșterea taxelor va avea efecte imediate asupra consumului, investițiilor și comportamentului de economisire.
-
Consumul intern: scăderea puterii de cumpărare ar putea tempera cererea, afectând micii comercianți și sectorul HoReCa.
-
Investițiile: companiile ar putea amâna proiecte din cauza incertitudinii fiscale.
-
Inflația: majorarea TVA și a accizelor va pune presiune asupra prețurilor, ceea ce poate contracara parțial efectele reducerii deficitului.
Totuși, pe termen mediu, creșterea veniturilor bugetare ar putea permite investiții în infrastructură, educație și sănătate, reducând astfel vulnerabilitățile structurale ale economiei.
Reacții din mediul politic și economic
Ilie Bolojan a declarat că preferă „măsuri nepopulare acum, dar necesare pentru viitor”, subliniind că România nu își mai poate permite o politică fiscală bazată pe consum alimentat artificial prin împrumuturi.
Mediul de afaceri este prudent: investitorii cer predictibilitate, avertizând că schimbările bruște ale sistemului fiscal pot submina competitivitatea și pot descuraja investițiile străine.
Sindicatele, pe de altă parte, avertizează că o combinație între austeritate și creșteri de taxe poate duce la proteste de amploare, în special dacă nu sunt însoțite de măsuri de protecție pentru categoriile vulnerabile.
Lecții din experiența altor țări
În istoria recentă, mai multe state europene au trecut prin situații similare:
-
Grecia (2010–2015) a combinat austeritatea dură cu majorări de taxe, dar lipsa reformelor structurale a prelungit criza.
-
Irlanda (2009–2013) a reușit să își reducă deficitul printr-un mix echilibrat de reduceri și creșteri de taxe, menținând atractivitatea pentru investitori.
-
Portugalia (2011–2014) a aplicat creșteri graduale de taxe, acompaniate de reforme în administrație, ceea ce a permis revenirea economică relativ rapidă.
Aceste exemple arată că succesul depinde de modul în care măsurile sunt calibrate și comunicate publicului.
Legătura cu angajamentele internaționale
România are angajamente clare față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului. Neîndeplinirea lor ar putea duce la înghețarea fondurilor europene sau la sancțiuni financiare.
În același timp, aderarea la OECD impune respectarea unor standarde fiscale stricte, ceea ce face inevitabilă consolidarea bugetară.
Perspective pe termen scurt și mediu
Pe termen scurt, efectele creșterii taxelor vor fi resimțite mai ales de populație, prin scumpiri și limitarea consumului. Pe termen mediu, dacă noile venituri vor fi utilizate eficient pentru investiții, acestea ar putea stimula economia și crea un efect de multiplicare pozitiv.
Succesul acestui plan depinde însă de două elemente-cheie: transparența utilizării fondurilor și stabilitatea legislativă.
Concluzie
România intră într-o perioadă de ajustare fiscală dureroasă, în care combinația dintre austeritate și creșterea taxelor va fi inevitabilă. Dacă aceste măsuri vor fi însoțite de reforme reale și investiții strategice, impactul negativ pe termen scurt ar putea fi compensat de beneficii pe termen lung.
