Parchetul General cere ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă: acuzații grave, inclusiv propagandă legionară și lipsire de libertate

București, 24 septembrie 2025 – Situație tensionată pe scena politică românească și europeană: Parchetul General al României a anunțat marți, 24 septembrie, că a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, pentru a putea fi anchetată în legătură cu mai multe infracțiuni grave, inclusiv propagandă legionară, promovarea ideilor fasciste și antisemite, negarea Holocaustului, dar și lipsire de libertate în mod ilegal.

Potrivit comunicatului oficial al instituției, Diana Șoșoacă a fost chemată la audieri marți dimineață, însă nu s-a prezentat la sediul Parchetului, refuzând astfel să dea declarații în fața procurorilor.

Comunicatul oficial al Parchetului General

Într-o informare transmisă presei, Parchetul General a detaliat acuzațiile pentru care se desfășoară urmărirea penală:

„Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană, membru al Parlamentului European, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

• 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art. 205 alin. 1 Cod Penal,

• 4 infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzute de art. 5 din OUG nr. 31/2002,

• Promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite, prevăzută de art. 3 din Legea nr. 157/2018 privind combaterea antisemitismului,

• Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prevăzută de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002,

• Ultraj, prevăzut de art. 257 alin. 1 și 4 Cod Penal.”

Aceste acuzații sunt printre cele mai grave aduse unui europarlamentar român în ultimii ani, având implicații juridice, politice și diplomatice.

Solicitarea oficială către Parlamentul European

În baza acestor acuzații, procurorul general Alex Florența a transmis o cerere oficială către Parlamentul European, solicitând ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă.
Această procedură este necesară deoarece, în calitatea sa de europarlamentar, Diana Șoșoacă beneficiază de imunitate, ceea ce împiedică anchetatorii să desfășoare în mod complet procedurile penale împotriva sa.

Procesul de ridicare a imunității presupune:

1. Analiza cererii de către Comisia Juridică a Parlamentului European (JURI).

2. Prezentarea raportului în plenul Parlamentului European.

3. Votul final al eurodeputaților, care poate aproba sau respinge solicitarea Parchetului General.

Dacă imunitatea este ridicată, Diana Șoșoacă ar putea fi citată, audiată și, eventual, pusă sub acuzare oficială pentru infracțiunile menționate.

Diana Șoșoacă nu s-a prezentat la audieri

Parchetul General a precizat că Diana Șoșoacă a fost citită legal pentru a se prezenta la sediul instituției, însă aceasta nu s-a prezentat.
Surse judiciare spun că este posibil ca avocații acesteia să conteste procedura sau să invoce imunitatea europeană pentru a amâna audierea.

Această absență este interpretată de procurori drept lipsă de cooperare și ar putea fi folosită ca argument suplimentar în cererea transmisă Parlamentului European.

Acuzații extrem de grave

Cele mai serioase acuzații vizează promovarea ideilor fasciste și legionare, precum și negarea Holocaustului, fapte care sunt incriminate sever de legislația românească și europeană.

OUG nr. 31/2002

Această ordonanță interzice:

• promovarea simbolurilor fasciste și legionare,

• glorificarea persoanelor condamnate pentru genocid sau crime împotriva umanității,

• negarea Holocaustului și a efectelor acestuia.

Pedepsele prevăzute pot ajunge până la 5 ani de închisoare.

Legea nr. 157/2018

Această lege, care vizează combaterea antisemitismului, sancționează:

• răspândirea ideilor antisemite,

• instigarea la ură împotriva comunității evreiești,

• propaganda extremistă.

Reacții politice și impact la nivel european

Cazul Dianei Șoșoacă a generat controverse politice intense, atât în România, cât și în Parlamentul European.
Unii europarlamentari români au cerut o analiză rapidă și imparțială, subliniind că Parlamentul European trebuie să trateze cu seriozitate acuzațiile legate de extremism și antisemitism.

Pe de altă parte, susținătorii Dianei Șoșoacă vorbesc despre o „vânătoare politică”, susținând că dosarul are un caracter politic și că urmărește eliminarea sa de pe scena europeană.

Context: activitatea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European

Diana Șoșoacă, cunoscută pentru declarațiile sale controversate și pozițiile radicale, a devenit europarlamentar în urma alegerilor din iunie 2024.
În mandatul său, aceasta s-a remarcat prin:

• discursuri anti-UE,

• opoziția față de sancțiunile impuse Rusiei,

• declarații împotriva NATO și a politicilor europene privind migrația,

• organizarea unor manifestații cu tentă extremistă.

Această activitate a atras atenția instituțiilor europene, iar acuzațiile actuale reprezintă punctul culminant al mai multor controverse.

Ce urmează în procedura parlamentară

Ridicarea imunității unui europarlamentar este o procedură complexă și poate dura între câteva săptămâni și câteva luni.
Pașii procedurali:

1. Parchetul General trimite documentele oficiale către Parlamentul European.

2. Comisia Juridică (JURI) analizează probele și audiază europarlamentarul vizat.

3. Se întocmește un raport final.

4. Plenul Parlamentului European votează în sesiune publică.

Dacă votul este favorabil, anchetatorii din România vor putea:

• audia Diana Șoșoacă,

• efectua percheziții,

• lua măsuri preventive, inclusiv control judiciar sau arestare preventivă.

Reacții internaționale posibile

Având în vedere că dosarul include acuzații de antisemitism și propagandă fascistă, este de așteptat ca organizații internaționale precum:

• Comisia Europeană,

• Consiliul Europei,

• organizații evreiești internaționale,

să urmărească îndeaproape cazul.
Negarea Holocaustului și promovarea ideologiilor extremiste sunt subiecte sensibile la nivel european, iar Parlamentul European a mai ridicat imunități în cazuri similare.

Concluzie

Dosarul Diana Șoșoacă marchează un moment de test pentru justiția românească și pentru Parlamentul European.
Dacă imunitatea va fi ridicată, ancheta ar putea deveni una dintre cele mai complexe și controversate investigații politice din ultimii ani, cu implicații majore asupra:

• imaginii României în UE,

• stabilității politice interne,

• carierelor politice ale europarlamentarilor implicați.

Până la decizia finală, cazul rămâne în atenția publicului și a mass-mediei internaționale, fiind o combinație de justiție, politică și drept european care poate crea precedent în lupta împotriva extremismului.