În România, utilizarea trotinetelor electrice a devenit un fenomen urban în continuă expansiune. În prezent, pe străzile orașelor circulă aproximativ 18.000 de trotinete de închiriat și 60.000 de trotinete personale. Această creștere rapidă a popularității trotinetelor a generat însă o serie de provocări semnificative pentru siguranța rutieră. Peste 1.000 de accidente grave cu victime sau pagube materiale importante s-au înregistrat în 2025, dintre care șapte cazuri au fost mortale. În contextul acestor statistici alarmante, Parlamentul României propune modificări legislative menite să reglementeze mai strict utilizarea trotinetelor electrice, mai ales în rândul minorilor.
Potrivit proiectului legislativ, vârsta minimă pentru utilizarea trotinetelor va fi ridicată de la 14 la 16 ani. Această măsură se bazează pe recomandările experților în siguranță rutieră, care argumentează că adolescenții sub 16 ani au un nivel mai scăzut de percepție a riscurilor și coordonare motrică limitată, ceea ce crește probabilitatea accidentelor.
Viteza maximă și echipamentul obligatoriu
Un alt element central al modificării legii vizează limitarea vitezei maxime la 25 km/h, pentru a reduce riscul de accidente grave. Până acum, multe trotinetele electrice pot depăși această viteză, punând în pericol atât utilizatorii, cât și pietonii. Parlamentarii au propus, de asemenea, ca purtarea căștii de protecție să devină obligatorie pentru toate categoriile de vârstă. Aceasta măsură vine în urma incidentelor în care lipsa echipamentului de protecție a dus la răni grave sau decese.
Lucian Bode, președintele Comisiei pentru Transporturi și Infrastructură, a declarat: „Maximum 25 km/h viteza de deplasare, la o putere a motorului de 2 kW. Purtarea căștii de protecție devine obligatorie. O altă provocare vizează introducerea unei asigurări obligatorii de răspundere civilă, în cazul pagubelor produse terților.”
Asigurarea obligatorie și responsabilizarea utilizatorilor
Introducerea unei asigurări obligatorii de răspundere civilă este un alt punct important al proiectului. Aceasta vizează protecția terților în cazul producerii de daune sau accidente. În prezent, nu există nicio formă legală de compensare automată pentru victimele implicate în accidente cu trotinete, ceea ce lasă utilizatorii și victimele în situații juridice complicate. Implementarea unei astfel de asigurări ar responsabiliza mai mult proprietarii de trotinete, dar ar putea genera costuri suplimentare pentru utilizatori.
Context internațional: cum reglementează alte țări trotinetele
Comparativ cu alte state europene, România adoptă măsuri similare, dar mai stricte decât unele. În Germania și Franța, vârsta minimă pentru trotinetă este de 14-16 ani, iar viteza maximă este de obicei limitată între 20 și 25 km/h. În multe orașe europene, casca este recomandată, însă nu obligatorie pentru adulți, dar devine obligatorie pentru minori. În Spania, legislația impune ca toate trotinetele electrice să fie înregistrate și asigurate, un model similar celui propus în România.
Aceste exemple arată că România se aliniază tendințelor internaționale de securizare a mobilității urbane prin limite de vârstă, echipament obligatoriu și asigurări pentru pagube.
Statistici și impactul asupra minorilor
Datele arată că majoritatea accidentelor cu trotinete implică adolescenți și tineri între 14 și 20 de ani. Aceasta justifică creșterea vârstei minime la 16 ani. Totodată, limitarea vitezei la 25 km/h reduce riscul de traume severe în cazul coliziunilor.
Accidentele cu trotinete electrice nu afectează doar utilizatorii, ci și pietonii, șoferii și infrastructura urbană. În București, de exemplu, peste 30% dintre accidentele de trotinete au implicat pietoni sau bicicliști, iar daunele materiale au depășit câteva milioane de lei în ultimul an.
Avantaje și dezavantaje ale modificărilor
Avantaje:
-
Creșterea siguranței minorilor și a pietonilor.
-
Reducerea numărului de accidente grave.
-
Responsabilizarea utilizatorilor prin obligativitatea căștii și asigurării.
-
Alinierea legislației românești la standardele internaționale.
Dezavantaje:
-
Restricții mai mari pentru tineri, care ar putea fi nemulțumiți de limitarea accesului la 16 ani.
-
Costuri suplimentare pentru asigurare și echipament de protecție.
-
Necesitatea implementării și controlului respectării noilor reguli, ceea ce implică resurse administrative.
Reacții din partea autorităților și societății
Primăriile municipale și Poliția Rutieră sprijină aceste măsuri, subliniind necesitatea protecției utilizatorilor vulnerabili. În schimb, unii utilizatori și firme de închiriere de trotinete consideră că limitările sunt restrictive și ar putea reduce atractivitatea trotinetelor electrice ca mijloc de transport urban.
Perspective pe termen lung
Odată implementate, noile reguli ar putea reduce semnificativ numărul de accidente și ar putea contribui la crearea unui mediu urban mai sigur. Totodată, educația rutieră pentru tineri și campaniile de informare privind echipamentul de protecție vor fi esențiale pentru succesul acestor măsuri.
În paralel, autoritățile trebuie să continue să monitorizeze evoluția trotinetelor electrice și să adapteze reglementările, inclusiv pentru limite de viteză și zone de utilizare, în funcție de densitatea traficului și infrastructura orașelor.
Etapele legislative și votul final
Proiectul legislativ a fost deja amendat și urmează să fie supus votului final în plenul Parlamentului în următoarele două săptămâni. Dacă va fi adoptat, România va avea un cadru legal mai sigur și mai responsabil pentru utilizarea trotinetelor electrice, aliniat la standardele europene de mobilitate urbană.
📌 Concluzie
Creșterea vârstei minime la 16 ani, limitarea vitezei la 25 km/h, obligativitatea căștii și introducerea unei asigurări de răspundere civilă sunt măsuri care au la bază siguranța cetățenilor. Deși pot genera nemulțumiri în rândul tinerilor și costuri suplimentare, ele răspund nevoii reale de a preveni accidentele grave. În contextul urban modern, reglementarea trotinetelor electrice devine o prioritate pentru protecția publică și dezvoltarea mobilității sustenabile.
De interes...
Taxa de acces pe Transfăgărășan: între necesitate și controverse. Ce înseamnă pentru turismul românesc o asemenea măsură?
Ziua Internațională a Femeii
Ziua Culturii Naționale, marcată la Sibiu prin evenimente dedicate patrimoniului și creației contemporane
Zilele Orașului Cisnădie 2025: muzică, comunitate și tradiție la final de august
Vouchere sociale: prima tranșă din 2024 se așteaptă în februarie cu plafon de eligibilitate mai ridicat
Viorel David: Povestea unui dascăl plin de dăruire
Urgență de AB pozitiv la Centrul de Transfuzie Sanguină Sibiu
Un nou acces către Aeroportul Internațional Sibiu
Un Ghid de Bune Practici de la CJRAE Sibiu previne și combate bullying-ul în școli
Ultima oră: Bărbat din Cisnădie reținut după ce și-a bătut iubita și a încălcat ordinul de protecție
Transfăgărășanul deschis pentru public, posibil din luna mai
Tradiție, creativitate dar și solidaritate în acest an la Târgul de Paști din Sibiu
